Hempcrete cucerește lumea. Unde se află România în această cursă?
Există materiale de construcție care apar, fac câteva titluri prin publicațiile online, iar apoi dispar. Și există materiale care, cu cât le studiezi mai mult, cu atât îți dai seama că întrebarea nu este dacă vor schimba industria, ci când. Hempcrete-ul face parte din a doua categorie.
Hempcrete nu este un concurent pentru betonul structural, nu poate prelua sarcini portante, dar ca material de umplere și izolație, are calități pe care sinteticele nu le au. Câteva țări au înțeles cât de important este betonul de cânepă în noile construcții și mizează pe acest material minune care nu doar că este blând cu mediul, ci contribuie în mod direct la sănătatea locuitorilor care aleg case din hempcrete.
Dar care sunt aceste țări și unde se află România în peisajul construcțiilor ecologice?
Franța, pionier prin tradiție
Dacă există un loc în care hempcrete nu mai este o curiozitate, ci o practică obișnuită, acela este Franța: cel mai mare producător de cânepă industrială din Europa, cu o tradiție agricolă în domeniu care se întinde pe secole. Această infrastructură existentă a făcut ca saltul spre utilizarea cânepei în construcții să fie natural, nu forțat.
De la începutul anilor 2000, în Franța s-au construit între 200 și 300 de locuințe cu Hempcrete, un număr care poate părea modest, dar care vine la pachet cu ceva mai important: un ecosistem complet. Există standarde tehnice clare, furnizori locali, meșteri specializați și o rețea de proiecte rezidențiale și publice care demonstrează că materialul funcționează în condiții reale. Ritmul de construcție a crescut cu aproximativ 400% în ultimul deceniu, semn clar că interesul nu a rămas doar pe hârtie.
Marea Britanie, adopție din nevoie
Britanicii au adoptat hempcrete în special în contextul mișcării pentru locuințe pasive și clădiri cu emisii reduse. Pereții din hemp-lime au o calitate care le face să fie apreciate în clima umedă a insulelor: reglează umiditatea în mod natural, fără a lăsa peretele să acumuleze condens sau mucegai. Acest lucru a atras atenția atât a arhitecților de avangardă, cât și a unor investitori mai pragmatici interesați de costuri reduse pe termen lung.
Canada, izolație pentru frigul cel mare
Climatul canadian face ca performanța termică să nu fie o opțiune, ci o necesitate. Hempcrete, cu capacitatea sa de a stoca căldura și de a o elibera treptat, s-a dovedit o alegere bună pentru renovări și construcții noi în zonele cu ierni aspre. Piața rămâne de nișă, dar numărul companiilor specializate și al proiectelor finalizate crește de la an la an, susținut de un interes real pentru construcțiile cu amprentă de carbon redusă.
Statele Unite, un pas mic în cod, un pas mare pentru industrie
Povestea Hempcrete-ului în SUA este, în bună măsură, o poveste despre birocrație depășită cu răbdare. Timp de ani de zile, constructorii care voiau să folosească materialul trebuiau să navigheze prin proceduri complicate de aprobare locală, fără un standard tehnic recunoscut la nivel național.
Acest lucru s-a schimbat în 2024, când hemp-lime a intrat oficial în Codul Rezidențial Internațional (IRC), ca Anexa BL. Este un moment de referință, dar cu o nuanță importantă: anexa este opțională. Fiecare stat și fiecare jurisdicție locală trebuie să o adopte în mod explicit pentru ca ea să devină aplicabilă. Multe state se află încă în ciclul de adoptare a noului cod. Totuși, chiar și fără adoptare formală, existența unui standard național oferă constructorilor un document tehnic solid cu care pot convinge autoritățile locale să aprobe proiectele, ceea ce, în practică, face deja o diferență.
Australia, un pionierat cu sens
Australia intră în această listă ca piață emergentă cu potențial real. Variațiile climatice semnificative de la o regiune la alta, de la căldura extremă din interior la umezeala coastelor, creează un context în care materialele cu proprietăți termice și higroscopice avansate sunt atractive. În ultimii ani au apărut companii specializate și proiecte demonstrative care testează Hempcrete-ul în condiții locale, iar interesul instituțional este în creștere.
România, parte din povestea hempcrete, dar la un capitol diferit…
Există deja case construite cu Hempcrete în țara noastră. Iar Dumbrava47 este un bun exemplu. Există meșteri care au lucrat cu materialul, firme care îl importă sau îl produc local, și clienți care și-au dorit să locuiască în case care respiră. Dar există și o realitate mai puțin comodă: una dintre principalele limite nu este nici lipsa interesului, nici costul, ci disponibilitatea puzderiei de cânepă procesată corespunzător pentru construcții. Deși se cultivă tot mai multă cânepă industrială în România, există puțini procesatori cu capacitatea tehnică de a produce hurd-ul la calitatea necesară. O problemă de lanț de aprovizionare, nu de voință.
La acest aspect, se adaugă absența unor standarde tehnice naționale, numărul redus de specialiști familiarizați cu materialul și o percepție publică încă distorsionată, confuzia dintre cânepa industrială și cea recreativă persistă și descurajează atât beneficiarii, cât și finanțatorii care cataloghează proiectele drept „neconvenționale”.
Și totuși, contextul se schimbă. Cerința europeană ca toate clădirile noi să tindă spre consumul aproape zero de energie (nZEB) pune presiune reală pe industria construcțiilor să caute alternative la materialele convenționale. Hempcrete bifează mai multe criterii simultan: izolație bună, carbon sechestrat, materiale regenerabile, durată lungă de viață.
Dacă vor apărea standarde tehnice clare, exemple locale de succes vizibile și o infrastructură de procesare mai robustă, România, cu tradiția sa agricolă și cu suprafețe considerabile potrivite pentru culturile de cânepă, are toate premisele să devină un jucător serios în construcțiile verzi din Europa de Est.
Momentan, suntem la capitolul în care câțiva pionieri construiesc primele case și răspund la întrebările vecinilor curioși. Este și ăsta un început.