Cânepa românească, cultura uitată care ar putea redeveni motorul mai multor industrii sustenabile
România a fost cândva o putere mondială în cultivarea cânepei pentru fibră. Astăzi, cultura care ocupa zeci de mii de hectare a ajuns o prezență marginală, deși cererea europeană pentru fibre naturale și materiale ecologice este în creștere. Paradoxal, exact în momentul în care piața globală caută alternative sustenabile, România exploatează doar o fracțiune din potențialul său istoric, potrivit studiului An overview of hemp for fibre market opportunities for Romania.
De la lider mondial la cultură aproape dispărută
Cânepa este cultivată pe teritoriul României de peste două milenii. Înainte de 1989, țara se afla pe locul 4 în lume, cu peste 50.000 de hectare cultivate. După prăbușirea sistemului industrial care susținea procesarea fibrei, suprafețele s-au redus dramatic, iar până în 2008 cultura aproape a dispărut. Astăzi, producția este limitată și concentrată în special în regiunile Centru și Nord-Est.
Declinul nu a fost cauzat de lipsa cererii, ci de destrămarea infrastructurii industriale și de absența investițiilor. România a pierdut fabrici, lanțuri de procesare și piețe interne, devenind în principal exportator de materie primă.
Exportăm aproape tot ce producem
În prezent, aproape întreaga cantitate de cânepă pentru fibră pleacă la export, în special către Germania, Spania și Olanda. Problema majoră nu este producția agricolă, ci lipsa capacității interne de procesare. Practic, România vinde materie brută și importă valoare adăugată.
Chiar și în aceste condiții, poziția României pe piața internațională nu este neglijabilă. La categoria cânepei procesate, dar netoarsă, țara ocupă locul 6 la nivel mondial și deține aproximativ 8,5% din exporturile globale. Piețele cu cel mai mare potențial de creștere sunt Germania, Italia și Polonia, unde cererea depășește nivelul actual al exporturilor românești.
Pentru cânepa brută, Elveția este identificată drept cea mai promițătoare piață, urmată de Cehia și Germania. Aceste diferențe între cererea potențială și exporturile actuale indică spațiu real de extindere comercială.
De ce vrea Europa cânepă
Interesul pentru cânepă nu este întâmplător. Planta este considerată una dintre cele mai sustenabile culturi textile din lume. Nu necesită pesticide, consumă puțină apă, îmbunătățește structura solului și captează carbon. În plus, fibra este biodegradabilă și are proprietăți antibacteriene naturale.
Aceste caracteristici o aliniază perfect cu politicile europene de mediu și cu presiunea tot mai mare asupra industriei textile de a reduce poluarea. Cânepa nu mai este doar materie primă pentru haine: este folosită în izolații ecologice, materiale de construcții, hârtie specială și compozite industriale.
Blocajele din teren
Deși cererea există, fermierii români se confruntă cu probleme structurale: lipsa spațiilor de depozitare, vânzarea forțată imediat după recoltă, investiții reduse în utilaje specializate și absența contractelor stabile cu procesatori. Fără infrastructură industrială, extinderea culturilor ar putea crea dezechilibre economice.
Specialiștii subliniază că dezvoltarea sectorului trebuie făcută în paralel cu identificarea cumpărătorilor și cu investiții în procesare. Altfel, creșterea suprafețelor cultivate nu garantează profitabilitatea.
Cânepa, o șansă pentru agricultură și industrie
Relansarea cânepei ar putea aduce beneficii multiple: venituri mai mari pentru fermieri, diversificarea agriculturii, reindustrializare locală și integrare în lanțurile europene de producție verde. România are avantaj agronomic, tradiție și poziție deja recunoscută în comerțul internațional.
Într-o economie tot mai orientată spre sustenabilitate, cânepa ar putea redeveni o resursă strategică. Nu doar o cultură agricolă, ci un motor pentru textile ecologice, construcții verzi și materiale ale viitorului.
SURSA: Studiul An overview of hemp for fibre market opportunities for Romania / 2022 realizat de ANCUTA MARIN, IONICA ONCIOIU, MARIAN BUTU, IULIANA DOBRE, VILI DRAGOMIR